Deget în resort

În mod similar, tendonul flexor al mâinii face legătura între mușchii profunzi ai antebrațului și oasele falangiene distale ale degetelor. Acesta este situat într-un canal îngust cu rol de protecție și lubrifiere în timpul mișcării, ce poartă denumirea de teacă a tendonului.

Uneori, acest tendon flexor al mâinii se inflamează, fie din cauza factorilor mecanici (mișcări repetitive ale mâinii sau ale degetelor, suprasolicitare, traumatisme și leziuni suferite), fie din cauza celor inflamatori (boli inflamatorii cronice, afecțiuni tiroidiene, sarcina) sau a celor anatomici (îngustarea congenitală a tecii sinoviale).

În momentul inflamației, debitul sangvin ajuns la tendon crește, fapt ce poate conduce la acumularea de lichid și la umflarea sa. Terminațiile nervoase din tendon devin și ele sensibile din cauza inflamației și, drept urmare, mișcarea sau palparea tendonului pot deveni dureroase. Nu în ultimul rând, inflamația poate duce la formarea unor noduli dureroși, ce limitează mobilitatea tendonului.

Aceștia tind să irite teaca tendonului și să provoace o îngustare a spațiului din acest canal, provocând frecare și fricțiune în exces între tendon și teacă. Acest lucru agravează inflamația, care acum afectează și teaca tendonului, nu doar tendonul. Pentru că ambele structuri sunt inflamate și spațiul disponibil dintre ele este unul limitat, apar dificultățile de motricitate ale tendonului.

Degetele mari, arătătoare și mijlocii sunt adesea cele mai afectate de tenosinovită. Atunci când acestea se îndoaie, tendoanele inflamate împreună cu nodulii alunecă foarte greu prin canalul supraîngustat.

Din această cauză, degetele afectate pot rămâne blocate în poziția de flexie. Desigur, adăugând o presiune suplimentară asupra tendonului, degetele se pot reîntoarce la poziția inițială, dreaptă.

Există o listă a simptomelor pe care pacienții afectați de tenosinovită le pot resimți, printre care se numără:

În cazul în care pacienții recunosc simptomatologia asociată și refuză să apeleze la ajutorul medical specializat, simptomele se pot agrava în timp, devenind extrem de dificil să își mai folosească mâna.

În plus, degetul afectat poate rămâne blocat în poziția de flexie pentru totdeauna și, în unele cazuri, se poate ajunge chiar la ruptura tendonului flexor și la afectarea nervilor din deget.

Tocmai din aceste considerente, este recomandat să programați o consultație la cabinetul medicului specialist odată cu observarea primului simptom.

Diagnosticul de deget în resort se pune atât în urma unei verificări a istoricului medical și a simptomatologiei resimțite de pacient, cât și în urma unei examinări fizice. Uneori, medicul se poate folosi și de testele imagistice (radiografie/ecografie) în acest proces, iar în urma rezultatelor obținute, acesta va confirma, dacă este cazul, diagnosticul și va stabili stadiul de severitate al afecțiunii:

Tratamentul chirurgical pentru degetul în resort are ca scop eliberarea tendonului flexor afectat, care este prins și inflamat în interiorul tecii sinoviale.

Eliberarea tendonului permite degetului să se miște din nou liber și fără durere.

În perioada de dinaintea intervenției, pacienții trebuie:

Intervenția chirurgicală pentru degetul în resort, cunoscută și sub numele de tenotomie sau tenoliză, poate fi efectuată fie cu o incizie mică, fie folosind tehnici percutanate.

În cazul primei variante, incizia are o dimensiune mai mică de 2 cm și este realizată sub anestezie locală. Prin intermediul acestei incizii, teaca sinovială inflamată este deschisă, iar tendonul este eliberat. Firele de sutură resorbabile sunt aplicate pentru închiderea inciziei, iar cicatricea rezultată este aproape imperceptibilă. Aceasta este una dintre principalele avantaje ale intervențiilor minim invazive, alături de perioada scurtă de recuperare. Operația în sine durează aproximativ 30 de minute, iar pacienții pot fi externați în aceeași zi.

În cazul celei de-a doua variante, se optează pentru o abordare percutanată, care înlocuiește incizia cu acele ghidate ecografic. Acestea sunt folosite pentru a tăia ligamentul și a ajunge la tendon. Deși această opțiune minimizează riscul de cicatrici sau răni, ea este considerată mai puțin eficientă și poate prezenta un risc mai mare pentru nervii și arterele din apropierea tendonului flexor. Operația percutanată nu implică folosirea firelor de sutură, iar pacienții se află sub anestezie locală în timpul celor 30 de minute ale intervenției.

În general, în primele zile după operație se poate observa ameliorarea simptomatologiei degetului în resort. Cu toate acestea, procesul de recuperare poate dura chiar și 6-12 luni, interval care diferă în funcție de fiecare pacient în parte.

În perioada postoperatorie, medicul specialist recomandă pacienților:

Ca orice altă intervenție de ordin chirurgical, și operația pentru degetul în resort presupune o serie de riscuri la care pacienții se supun în timpul procedurii: