Boala Dupuytren

DIAGNOSTICUL DUPUYTREN

Ce este boala Dupuytren?

Boala Dupuytren este o maladie ce afectează țesutul situat sub pielea palmară, mai precis, țesutul care se află la baza degetelor mâinii. Din cauza acestei afecțiuni, acest țesut începe să se îngroașe, zona afectată transformându-se ulterior într-un nodul sau într-o bandă fibroasă.

Această contractură a țesutului afectează cu precădere degetul inelar și pe cel mic, care încep să se îndoaie înspre palmă. În cazurile incipiente ale afecțiunii, îndreptarea degetelor este dificilă, dar posibilă. În schimb, în cazurile în care boala se află în stadiile avansate, degetele tind să rămână permanent în poziția de flexie.

Dupuytren cauze

Până în prezent, nu a fost descoperită o cauză exactă a maladiei Dupuytren. În schimb, există o serie de factori care ar putea fi responsabili pentru declanșarea sa:

Vârsta: diagnosticul Dupuytren este adesea asociat cu persoanele care au depășit vârsta mijlocie;
Sexul: comparativ cu femeile, bărbații sunt mult mai predispuși să dezvolte afecțiunea;
Factorii ereditari: predispoziția genetică influențează șansele de a dezvolta sau nu boala;
Fumatul: consumul de tutun favorizează deteriorarea colagenului și creșterea riscului de inflamație, fapt ce conduce la formarea nodulilor și a benzilor fibroase la nivelul palmar;
Diabetul zaharat: acesta afectează circulația sanguină și nervoasă de la nivelul mâinii și nu numai, creând, astfel, un mediu propice pentru dezvoltarea maladiei Dupuytren;
Epilepsia și tratamentele antiepileptice: unele tratamente antiepileptice pot modifica modul în care organismul procesează colagenul, conducând la formarea nodulilor.

Clasificare și simptomatologie

Tipul 1

Este cea mai ușoară formă a bolii, fiind adesea determinată de administrarea tratamentului antiepileptic. Printre simptomele resimțite de pacienți se numără prezența nodulilor de mici dimensiuni, noduli care nu provoacă durere și nici nu afectează mobilitatea degetelor mâinii.

Tipul 2

Dintre toate cele 3 forme ale bolii, aceasta este cel mai frecvent întâlnită printre pacienți, în parte pentru că ritmul său de progresie este unul lent spre moderat. În general, în acest stadiu zona palmară este singura afectată, însă în cazul în care pacienții suferă și de alte boli cronice, afecțiunea se poate extinde. Simptomatologia asociată se caracterizează prin contracturi moderate ale degetelor în cazul cel puțin uneia dintre mâini.

Tipul 3

Cel din urmă caz poartă denumirea de diateza Dupuytren și este cel mai grav și, din fericire, și cel mai rar mod de manifestare al bolii. Adesea, pacienții diagnosticați cu diateza Dupuytren suferă și de alte afecțiuni cronice. Într-un timp relativ scurt – boala progresează extrem de rapid în acest context, aceștia ajung să se confrunte cu contracturi severe ale degetelor, de obicei prezente la ambele mâini.

Riscuri asociate

În cazul în care pacienții afectați de boala Dupuytren evită să apeleze la ajutorul medical specializat, starea acestora de sănătate riscă să se agraveze. Contracturile degetelor, la fel ca rigiditatea articulară vor afecta nu doar mobilitatea mâinii și aspectul său, ci și capacitatea pacienților de a finaliza activitățile de zi cu zi.

ATENȚIE! Nu ignorați simptomele bolii Dupuytren! Programați o consultație la cabinetul dr. Beedasy pentru a primi un diagnostic corect și pentru a beneficia de un tratament adecvat.

DIAGNOSTICARE BOALA DUPUYTREN

În cazul maladiei Dupuytren, stabilirea diagnosticului se face în urma unui consult medical, efectuat la cabinetul doctorului specialist. În cadrul acestuia, este verificat istoricul medical al pacienților, precum și simptomatologia resimțită, urmând mai apoi ca aceștia să fie supuși și unei examinări fizice, ce are ca scop:

identificarea și localizarea nodulilor și a benzilor fibroase din palmă;
stabilirea gradului de contractură al degetelor, folosind un instrument de măsurare al articulațiilor denumit goniometru;
testarea funcțiilor de motricitate ale mâinii și ale degetelor;
verificarea simptomatologiei resimțite (senzații de durere, sensibilitate etc.).

În cazurile rare, pot fi necesare investigații imagistice (radiografie sau ecografie) pentru a realiza un diagnostic diferențial.

DUPUYTREN TRATAMENT

Maladia Dupuytren nu este o afecțiune periculoasă, însă cu siguranță aceasta poate afecta calitatea vieții de zi cu zi a pacienților.

Deși nu există un tratament curativ pentru aceasta, există soluții la care pacienții pot apela, pentru a ameliora simptomatologia și pentru a-i încetini evoluția. În acest sens, intervenția chirurgicală se numără printre cele mai frecvent întâlnite forme de tratament în rândul pacienților, în special în cazul celor a căror mobilitate a mâinii a fost grav afectată.

Boala Dupuytren operație

Fasciectomia

Urmărește excizia fasciei palmare firbroase, adică țesutul contracturat, pentru a preveni recidiva contracturii Dupuytren. Eliminarea țesutului se face printr-o incizie la nivelul palmei mâinii afectate, sub anestezie locală de cele mai multe ori. Acest tip de operație este recomandat tipurilor 2 și 3, și durează aproximativ 2 ore. La finalul intervenției, se aplică fire de sutură pentru închiderea inciziei și se pansează zona operată.

Dermatofascectomia

Este destul de asemănătoare cu fasciectomia, cu mențiunea că această intervenție chirurgicală presupune excizia pielii de deasupra fasciei afectate. Ulterior, se folosește o grefă de piele recoltată din alte zone ale corpului. Intervenția durează între 2 și 3 ore, implică anestezierea generală a pacienților și este recomandată doar în cazurile severe.

Fasciotomia

Aceasta este o formă de tratament chirurgical minim-invaziv, prin care sunt realizate mici incizii în palmă (2-3 cm), cu scopul de a diviza în segmente mai mici cordoanele fibroase din palmă. Întregul proces se întinde pe durata unei ore și se realizează sub anestezie locală. Pacienții cu risc crescut, cum ar fi cei cu probleme cardiace, pot fi supuși procedurii doar dacă nu prezintă o formă gravă a bolii Dupuytren.

Aponevrectomia

Și această procedură chirurgicală se aseamănă cu fasciectomia, însă spre deosebire de cea din urmă, aponevrectomia presupune doar excizarea aponevrozei palmare superficiale. Anestezicul se administrează local, iar durata operației poate să varieze între una și două ore, în funcție de severitatea fiecărui caz în parte.

Acordarea

Tot din categoria procedurilor chirurgicale minim-invazive face parte și acordarea, o intervenție prin care benzile fibroase formate în palmă sunt excizate. Acordarea implică realizarea unor incizii de 2-3 cm sub anestezie locală și se recomandă doar cazurilor ușoare și moderate. Durata operației nu depășește, de regulă, o oră.

Aponevrectomia percutanată cu ac

Ultima opțiune din listă propune o procedură chirurgicală minim-invazivă ce utilizează, sub ghidare ecografică, acele, cu scopul de a perfora și elibera cordoanele fibroase din palmă. Spre deosebire de restul procedurilor menționate anterior, aceasta nu implică nicio incizie sau utilizarea firelor de sutură. Anestezicul folosit este administrat local, iar durata intervenției este de 30-60 minute.

ATENȚIE! Rolul acestor intervenții este acela de a ameliora temporar simptomatologia bolii Dupuytren. Acestea nu asigură vindecarea definitivă a afecțiunii și nici nu împiedică o posibilă recidivă a sa.

Recuperare după operație Dupuytren

Procesul de recuperare poate dura mai multe luni. Îmbunătățirea semnificativă a mobilității mâinii și a degetelor poate fi observată după 3-6 luni, dacă sunt respectate recomandările medicului:

Medicamente: Administrarea medicamentelor prescrise pentru durere, inflamație și prevenirea infecțiilor.
Pansament: Pansarea zonei afectate timp de 14 zile.
Repaus: Evitarea mișcărilor care suprasolicită mâinile.
Terapie: Urmarea unui program de terapie a mâinii pentru prevenirea rigidității articulare și redobândirea mobilității.
Orteză: Purtarea unei orteze timp de 6 săptămâni după operație.
Monitorizare: Prezentarea periodică la medic pentru monitorizarea recuperării.

Riscurile asociate intervenției

Intervențiile chirurgicale pentru boala Dupuytren pot prezenta anumite riscuri, deși sunt considerate, în general, proceduri sigure. Cu toate acestea, este conștientizarea posibilelor complicații este esențială pentru o decizie informată cu privire la tratament:

Hemoragie postoperatorie;
Infecții;
Leziuni nervoase și ale tendoanelor;
Reacții adverse la anestezie;
Tromboză nevoasă profundă;
Cicatrizare excesivă;
Recurența bolii.

Boala Dupuytren

Programează o consultație

Vrei să afli mai multe despre această procedură sau dorești o programare?
Folosește formularul alăturat sau sună-mă la 0757.37.26.48

"*" indică câmpurile obligatorii

Chirurgie plastică estetică

Tratament minim invaziv

Alte servicii